Ii. Olimpicii
Iii. Titanii
Iv. Giganții
V. Muritorii
VI Lumea interlopă
VII. Muzele
Viii. Nimfele
Ix. Centarii
Întrebări standing
| Caracteristică | Răspuns |
|---|---|
| Tablouri antice | Picturi din lumea antică, de la civilizația minoană până la Imperiul Papistasesc |
| Mitologie | Miturile și legendele descrise în tablourile antice |
| Epic | Modalitățile în fiecare miturile și legendele sunt descrise în tablourile antice |
| Pictură | Tehnicile artistice folosite catre a înfățișa mituri și legende în tablourile antice |
| Arte vizuale | Istoria tablourilor din lumea antică |
Ii. Olimpicii
Olimpicii au proin cei doisprezece zei majori ai mitologiei grecești antice fiecare au trăit pe Muntele Olimpic. Au proin conduși de Zeus, regele zeilor și au inclus soția sa Hera, fratele său Poseidon, puradel sa Demeter, copiii săi Athena, Apollo, Artemis, Ares, Hephaestus, Hermes și Afrodite. Olimpicii au proin, de analog, responsabili catre temperament, ascutit, recoltă, arte, război și afectiune.
Iii. Titanii
Titanii au proin sarma generație de zei în mitologia greacă. S -au născut din unirea Closca artificiala (Pământul) și Uranus (cerul). Titanii au proin neverosimil de puternici, dar au proin, de analog, cruzi și tiranici. Au condus lumea mulți ani, dar în cele din urmă au proin răsturnate de copiii lor, olimpicii.
Titanii au proin conduși de Kronos, cel mai tânăr catre cei șase frați. Kronos era un conducător barbar și sângeros și se temea că copiii lui îl vor răsturna într -o zi. Catre a atentiona cest ocupatie, el a înghițit orisicine catre copiii săi indata ce s -au născut. Cu toate acestea, soția sa, Rhea, l -a păcălit ascunzându -și junior cel mai tânăr, Zeus. Când Zeus a potentat, și -a scapat frații și i -a condus într -un război împotriva titanilor. Titanii au proin învinși, iar Zeus a devenit noul conducător al zeilor.
Titanii au proin alungați în lumea interlopă, incotro au rămas tot restul zilelor. Cu toate acestea, unii catre ei au proin în cele din urmă eliberați și au proin lăsați să se întoarcă în lumea superioară. Acești titani au inclus Prometeu, fiecare a proin gestionar catre a se opri foc umanității; și Atlas, fiecare a proin forțat să țină cerul pe umeri.
Iv. Giganții
Giganții au proin o rasă de ființe primordiale fiecare s -au născut din unirea Gaiei (Pământul) și Uranus (cerul). S -a spus că sunt enorme ca mărime și forță și au proin adeseori înfățișate ca având corpuri umane cu capital de animale, cum ar fi lei, tauri sau vulturi.
Giganții au proin în permanență în război cu zeii olimpici și au proin în cele din urmă învinși de Zeus și de aliații săi. Cu toate acestea, Giganții nu au proin absolut distrși și au continuat să existe în lumea interlopă ca sursă de cursa și rău.
Giganții sunt adeseori asociați cu forțele haosului și distrugerii și sunt adeseori înfățișate ca fiind opuse forțelor de randuiala și civilizație. Ele reprezintă puterea naturii și pericolele creșterii necontrolate.
Giganții au proin prezentați în multe opere de artă și literatură și au proin folosiți catre a asemana o diversitate de vertex diferite, inclusiv incaier catre perfect și rău, puterea naturii și pericolele mândriei.
V. Muritorii
Muritorii sunt oamenii fiecare trăiesc pe pământ. Ei sunt supuși capriciilor zeilor și zeițelor și se găsesc adeseori prinși în conflictele catre nemuritori. Cu toate acestea, muritorii au și potențialul de alcatui lucruri grozave și, cateodata, pot clar să depășească zeii.
Unii catre cei mai cunoscuți muritori din mitologia greacă includ:
- Odiseu, eroul Odiseei
- Hercules, cel mai suparator om din populatie
- Teseu, ucigașul minotaurului
- Afrodita, zeița iubirii
- Zeus, regele zeilor
Muritorii sunt o prajina complexă și fascinantă a mitologiei grecești. Sunt defecte și imperfecte, dar sunt, de analog, capabile de ascutit iubit, vigoare și ofranda.
VI Lumea interlopă
Lumea interlopă a proin tărâmul morților în mitologia greacă. Ista a proin adaptat sub pământ și a proin condus de Hades, zeul morților. Lumea interlopă era un loc întunecat și dezolant și s -a spus că sufletele morților au proin condamnați să rătăcească acoace catre vesnicie.
Lumea interlopă a proin împărțită în mai multe regiuni diferite. Câmpurile elysiene a proin paradisul lumii interlope, incotro sufletele celor drepți au proin răsplătiți catre faptele lor bune în viață. Aspfodel Meadows a proin regiunea neutră a lumii interlope, incotro sufletele oamenilor obișnuiți au calcatura după ce au murit. Tartarul a proin cea mai joasă parte a lumii interlope, incotro sufletele celor răi au proin pedepsiți catre păcatele lor.
Lumea interlopă era un loc nociv și era numai cel mai brav catre muritori fiecare ar îndrăzni să se aventureze acoace. Cei fiecare s -au aventurat în lumea interlopă s -au întâlnit adeseori cu o soartă greșită.
VII. Muzele
Mușele erau cele nouă fiice ale lui Zeus și Mnemosyne, zeița memoriei. Au proin zeițele patronice ale artelor și științelor și s -a spus că inspiră creativitatea în poeți, muzicieni și artiști. Mușele erau, de analog, asociate cu virtute și erau adeseori înfățișate în tablouri și sculpturi ca femei retinere iele înconjurate de flori și animale.
Numele muzelor au proin: Calliope (desfatare epică), Clio (Intamplare), Euterpe (Muzică), Erato (Love Poetry), Melpomene (Tragedia), Terpsichore (salt), Thalia (bazdi-ganie), Urania (astronomie) și Polyhymnia (imnuri sacre).
Se spunea că mușelele trăiesc pe Muntele Olimpic și au proin adeseori consultate de zei și zeițe catre sfaturi și inspirație. De analog, s -au spus că ajută muritorii să obțină măreție în câmpurile alese ale efortului.
Mușele au proin o sursă de inspirație catre artiști și scriitori de secole, iar imaginile lor pot fi găsite în multe opere de artă și literatură. Ele sunt un memorator că creativitatea este un dar din partea zeilor și că toți artiștii și scriitorii sunt îndatorați de muze catre inspirația lor.
Nimfele
Nimfele erau o clasă de spirite naturii în mitologia greacă. De consuetudine, erau asociate cu locuri particulare, cum ar fi păduri, munți sau izvoare. Nimfele erau adeseori înfățișate ca retinere iele și erau adeseori asociate cu fertilitatea și nașterea.
Au existat multe tipuri diferite de nimfe, orisicine prieten cu un tip impestritat de caracteristică naturală. Unele catre cele mai frecvente tipuri de nimfe au inclus:
- Oreads: nimfele munților
- Naiads: Nimfele izvoarelor și râurilor
- Dryads: Nimfele copacilor
- Nereids: Nimfele mării
Nimfele erau adeseori asociate cu zeii și zeițele mitologiei grecești. Erau adeseori însoțitori de zei și erau cateodata iubitorii de zei și eroi.
Nimfele au jucat un rol apreciabil în mitologia și religia greacă. De multe ori au proin invocate în rugăciuni și oferte și se credea că pot a sintoniza favoruri celor fiecare i -au ono-rabil.
Ix. Centarii
Centarii erau o cursă de creaturi pe jumătate umane, pe jumătate de cal, fiecare trăiau în munții Tesaliei. S -a spus că sunt sălbatici și neîngrijite și au proin adeseori înfățișați ca fiind violenți și distructivi. Cu toate acestea, au proin și unii centari fiecare erau înțelepți și amabili, bunaoara Chiron, fiecare a proin profesorul multora catre eroii greci.
Centarii erau adeseori în război cu Lapiths, o rasă de semintie fiecare trăiau în Tesalia. Cele două curse au luptat o succesiune de bătălii, Centaurs a proin în cele din urmă învins.
Centarii sunt un intriga poporal în mitologia și arta decorativa; arta decorativa greacă. Au proin înfățișați în tablouri, sculpturi și literatură de secole.
Î: Orisicare sunt unele catre cele mai impoporare mituri și legende descrise în tablourile antice?
R: Unele catre cele mai impoporare mituri și legende descrise în tablourile antice includ povestea războiului maldar, povestea lui Hercules și povestea lui Orfeu și Eurydice.
Î: Orisicare sunt unele catre tehnicile artistice folosite catre a înfățișa mituri și legende în tablourile antice?
R: Unele catre tehnicile artistice folosite catre a înfățișa mituri și legende în tablourile antice includ nacazlac pe ceramică, fresce și mozaicuri.
Î: Orisicare este istoria tablourilor fiecare prezintă mituri și legende?
R: Picturile fiecare înfățișează mituri și legende au o pa-tanie lungă și variată. Ele pot fi găsite în culturi din întreaga populatie, de la civilizația minoană până la Imperiul Papistasesc.
0 cometariu