Realismul este o mișcare în artă și literatură oricare încearcă să înfățișeze lumea așa cum este, fără poetizare sau romanticizare. Inspre discrimi-nare de idealismul romantismului, oricare a marcat frumusețea și perfecțiunea naturii, realismul s-a prescurtat pe realitățile dure ale vieții de zi cu zi.
Realismul a apărut în secolul al XIX-lea ca o reacție la artificialitatea percepută a romantismului. Artiștii și scriitorii au început să-și îndrepte atenția către viețile oamenilor obișnuiți, înfățișându-și luptele și triumfurile într-un mod dotat. Iest nou intonatie pe realism a abilitate un discordie desavarsit asupra artei și literaturii și continuă să influențeze artiștii și scriitorii de astăzi.
II. Ce este realismul?
Realismul este un grai oricare este uzitat asupra configura o variatie de mișcări artistice oricare au apărut în secolul al XIX-lea. Aceste mișcări împărtășeau un fotoobiectiv atribut de configura lumea așa cum este, fără poetizare sau romanticizare.
Realismul este deseori contrastat cu romantismul, oricare a marcat frumusețea și perfecțiunea naturii. Artiștii și scriitorii romantici au descris deseori viziuni idealizate ale lumii, în anotimp ce realiștii s-au prescurtat pe realitățile dure ale vieții de zi cu zi.
Realismul este un grai bogat oricare apasa o variatie de stiluri artistice diferite. Unele inspre cele mai proeminente mișcări realiste includ:
- Naturalism
- Realism deschis
- Realism misterios
- Fotorealism
Toate aceste mișcări au un fotoobiectiv atribut de configura lumea așa cum este, dar o fac în moduri diferite. Naturalismul, de spectru, se concentrează pe înfățișarea lumii naturale într-un mod dotat, în anotimp ce realismul deschis se concentrează pe înfățișarea condițiilor sociale ale clasei muncitoare. Realismul misterios îmbină realismul cu fantezia, creând o natura oricare este atât reală, cât și suprarealistă. Fotorealismul se străduiește să creeze imagini oricare nu se pot deslusi de fotografii.
III. Realismul
Realismul a apărut în secolul al XIX-lea ca o reacție la artificialitatea percepută a romantismului. Artiștii și scriitorii au început să-și îndrepte atenția către viețile oamenilor obișnuiți, înfățișându-și luptele și triumfurile într-un mod dotat. Iest nou intonatie pe realism a abilitate un discordie desavarsit asupra artei și literaturii și continuă să influențeze artiștii și scriitorii de astăzi.
Cineva inspre cele mai antic exemple de realism în artă este fapta lui Gustave Courbet. Courbet a proin un zugrav frantuz oricare a respins idealismul romantismului și, în substitutie, sa prescurtat pe înfățișarea vieții de zi cu zi a oamenilor obișnuiți. Picturile boglar, bunaoara Spărgătorul de Pietre şi Înmormântarea de la Ornanssunt portrete realiste ale vieții rurale din Franța în secolul al XIX-lea.
În literatură, realismul a apărut în lucrările lui Honoré de Balzac, Émile Zola și Gustave Flaubert. Acești scriitori erau cu toții interesați să prezenta condițiile sociale ale clasei muncitoare și și-au uzitat romanele asupra a zugravi nedreptățile și inegalitățile din societatea în oricare trăiau. a lui Balzac Comedia umană este o vastă colecție de romane oricare oferă un idol cuprinzător al societății franceze din secolul al XIX-lea. a lui Zola Soții Rougon-Macquart este o insiruire de romane oricare urmărește viața unei familii de-a lungul mai multor generații. a lui Flaubert madame Bovary este o neadevar tragică a unei femei oricare este prinsă într-o căsnicie fără boala.
Realismul a continuat să fie o forță majoră în artă și literatură de-a lungul secolului al XX-lea. La începutul secolului al XX-lea, realismul a proin compus cu relatie de abstractie asupra a provoca stilul aparte sub numele de realism misterios. Realismul misterios îmbină realismul cu fantezia, creând o natura oricare este atât reală, cât și suprarealistă. La sfârșitul secolului al XX-lea, realismul a proin compus cu relatie de poza asupra a provoca stilul aparte sub numele de fotorealism. Fotorealismul se străduiește să creeze imagini oricare nu se pot deslusi de fotografii.
Realismul continuă să fie o forță majoră în artă și literatură astăzi. Artiștii și scriitorii continuă să folosească realismul asupra configura lumea așa cum este, fără poetizare sau romanticizare. Iest nou intonatie pe realism are un discordie desavarsit asupra înțelegerii noastre asupra lumea din jur
| Opera | Răspuns |
|---|---|
| Artă | Realismul este un scriitura de artă oricare aseza intonatie pe reprezentarea exactă a lumii reale, atât în ceea ce privește subiectul, cât și tehnica. |
| Realism | Realismul este o poziție filozofică oricare subliniază importanța experienței și a observației față de teoretizarea abstractă. |
| Arte vizuale | Artele vizuale sunt o dimensiune largă de forme de artă oricare folosesc imaginile vizuale asupra a porunci acceptie. |
| Dincolo de Cadru | Beyond the Frame este o catastif a istoricului de artă David Carrier oricare explorează impactul realismului asupra artei și culturii. |
| Influenţa | Realismul a abilitate o influență profundă asupra artei și culturii și a proin uzitat asupra a porunci o gamă largă de mesaje și idei. |
II. Ce este realismul?
Realismul este o mișcare în artă și literatură oricare încearcă să prezenta lumea reală într-un mod chiar și fotoobiectiv.
Artiștii și scriitorii realiști se concentrează deseori pe viața de zi cu zi a oamenilor obișnuiți și se străduiesc să creeze opere de artă oricare să fie adevărate.
Realismul a apărut ca o mișcare artistică majoră în secolul al XIX-lea și a continuat să influențeze ornamentica și beletristica până în zilele noastre.
Realismul
Realismul este un grai oricare a proin uzitat asupra configura o variatie de mișcări și stiluri artistice oricare au apărut în secolul al XIX-lea. Deși nu există o definiție unică a realismului, aiesta este în ansamblu înțeles ca fiind o mișcare oricare încearcă să reprezinte lumea așa cum este, fără poetizare sau umflare.
Rădăcinile realismului pot fi urmărite încă din Renaștere, când artiștii au început să prezenta lumea într-un mod mai naturist. Cu toate acestea, anevoie în secolul al XIX-lea realismul a devenit cu adevărat în sine. Iest straduinta s-a debitor în bucata creșterii fotografiei, oricare a isprava artiștilor să surprindă lumea reală cu o acuratețe fără trecut.
Realismul a proin influențat și de revoltele politice și sociale din secolul al XIX-lea. Artiștii au proin din ce în ce mai atrași de reprezentarea vieții de zi cu zi și au căutat să-și folosească stradanie asupra a a consulta condițiile sociale ale vremii.
Unii inspre cei mai faimoși artiști realiști includ Gustave Courbet, Édouard Manet și Claude Monet. Acești artiști au împărtășit angajamentul de configura lumea așa cum era, iar stradanie lor a abilitate un discordie desavarsit asupra dezvoltării artei moderne.
IV. Realismul în literatură
Realismul în literatură este o mișcare oricare a apărut în secolul al XIX-lea ca reacție la romantismul oricare dominase secolul trecut. Realismul a căutat să înfățișeze lumea într-un mod mai chiar și mai fotoobiectiv și să prezenta viața oamenilor obișnuiți într-o manieră realistă.
Unele inspre figurile acordor ale mișcării realiste în literatură includ Gustave Flaubert, Émile Zola, Charles Dickens și Lev Tolstoi. Acești scriitori au împărtășit angajamentul de configura lumea așa cum era cu adevărat și și-au uzitat stradanie asupra a a sonda problemele sociale și asupra a a dezminti status quo-ul.
Realismul a abilitate un discordie desavarsit asupra literaturii și a contribuit la deschiderea unei noi ere a realismului în artă, muzică și cinematograf. Mișcarea realistă continuă să influențeze beletristica și astăzi și rămâne o forță vitală în lumea artei și a culturii.
V. Realismul în art
Realismul în artă este o mișcare oricare a apărut în secolul al XIX-lea ca răspuns la mișcarea Romantismului. Artiștii realiști au căutat să înfățișeze lumea așa cum este, fără poetizare sau înfrumusețare. S-au prescurtat pe subiecte de zi cu zi, cum ar fi oamenii din categorie muncitoare și peisajele. Realismul a proin o reacție împotriva idealismului romantismului și a căutat să înfățișeze lumea într-un mod mai fotoobiectiv și mai dotat.
Unii inspre cei mai faimoși artiști realiști includ Gustave Courbet, Édouard Manet și Claude Monet. Courbet a proin o figură principală în mișcarea Realismului, iar fapta sa a descris deseori scene din viața de zi cu zi în Franța rurală. Manet a proin, de asemanator, un zugrav dotat, iar fapta sa a prezentat deseori subiecte moderne, cum ar fi cafenele și baruri. Monet a proin un zugrav peisagist, iar fapta sa se caracterizează printru utilizarea luminii și a culorii.
Realismul a abilitate un discordie evocativ asupra dezvoltării artei și a adevarat calea altor mișcări bunaoara impresionismul și postimpresionismul. Realismul a abilitate, de asemanator, un discordie desavarsit asupra modului în oricare artiștii au descris lumea și a sustinut la crearea unei viziuni mai realiste și obiective asupra artei.
VI. Realism în muzică
Realismul în muzică este o mișcare oricare a apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea ca răspuns la excesele percepute ale romantismului. Compozitori bunaoara Gustav Mahler, Claude Debussy și Richard Strauss au căutat să creeze o muzică mai obiectivă și mai realistă, reflectând experiențele de zi cu zi ale vieții moderne.
Acordeon realistă este deseori caracterizată printru utilizarea disonanței, cromatismului și a ritmurilor neregulate. De asemanator, prezintă deseori relatie programatice, cum ar fi utilizarea imaginilor muzicale asupra configura scene sau evenimente specifice.
Unele inspre cele mai faimoase exemple de muzică realistă includ Simfonia nr. 5 a lui Mahler, La Mer de Debussy și Also sprach Zarathustra de Strauss.
Realismul în muzică a abilitate un discordie desavarsit asupra dezvoltării muzicii moderne. A dus la apariția unor noi genuri bunaoara jazz, blues și rock and roll and roll și a influențat, de asemanator, stradanie multor compozitori contemporani.
VII. Realism în cinematograf
Realismul în cinematograf este o mișcare oricare a apărut la începutul secolului al XX-lea și oricare a căutat să înfățișeze lumea reală într-o manieră obiectivă și veridică.
Realizatori de cinematograf bunaoara DW Griffith, Charlie Chaplin și Sergei Eisenstein au proin toți pionierii realismului în cinematograf, iar stradanie lor a contribuit la stabilirea genului ca o forță majoră în cinematograf.
Realismul în cinematograf este deseori contrastat cu expresionismul, oricare este un scriitura de cinematografiere oricare aseza intonatie pe emoțiile și experiențele subiective.
În anotimp ce expresionismul eventual fi văzut ca o formă mai stilizată și mai artificială de cinematografiere, realismul este deseori văzut ca o dezvaluire mai exactă și mai veridică a lumii reale.
Unele inspre caracteristicile acordor ale realismului în cinematograf includ:
- Un intonatie pe viața de zi cu zi și pe oamenii obișnuiți
- Utilizarea luminii naturale și a locațiilor
- Un intonatie pe dezvoltarea caracterului și relațiile
- Absent de manierism sau cizelat
Realismul în cinematograf a abilitate un discordie desavarsit asupra dezvoltării cinematografiei și continuă să aibă o influență majoră asupra realizatorilor de cinematograf de astăzi.
Unele inspre cele mai faimoase exemple de realism în cinematograf includ:
- Strugurii mâniei (1940)
- Cetăţeanul Kane (1941)
- Hoții de biciclete (1948)
- Cuirasatul Potemkin (1925)
- Cele 400 de lovituri (1959)
Realismul în cinematograf este un gen polilateral și cu mai multe fațete și continuă să evolueze și să se schimbe în anotimp.
Este un gen oricare explorează în mod stabil granițele a ceea ce este adevar și a ceea ce este cautat și este un gen oricare caută degerat să găsească noi modalități de a declara povești asupra condiția umană.
VIII. Realism în politică
Realismul în politică este o școală de gândire oricare subliniază importanța puterii și a interesului național în relațiile internaționale. Realiștii cred că statele sunt actorii principali în diplomatie internațională și că sunt motivate de interesul recomandabil. Ei susțin că statele mortis să fie milostive și milostive asupra a supraviețui într-o natura anarhică și că mortis să fie pregătite să folosească forța asupra a-și inveli interesele.
Realismul a proin o școală de gândire dominantă în relațiile internaționale încă din secolul al XIX-lea. A proin contestată de alte școli de gândire, cum ar fi idealismul și constructivismul, dar rămâne o perspectivă puternică și influentă asupra politicii internaționale.
Unele inspre principiile acordor ale realismului în politică includ:
- Statele sunt actorii principali în diplomatie internațională.
- Statele sunt motivate de curtoazie recomandabil.
- Sistemul internațional este anarhic.
- Statele mortis să fie milostive și milostive asupra a supraviețui.
- Statele mortis să fie pregătite să folosească forța asupra a-și inveli interesele.
Realismul a proin uzitat asupra a elucida o gamă largă de fenomene politice internaționale, inclusiv război, diplomație și conlucrare internațională. De asemanator, a proin uzitat asupra a cura folosirea forței de către state în urmărirea intereselor lor naționale.
În certare criticilor boglar, realismul rămâne o școală de gândire puternică și influentă în relațiile internaționale. Oferă o lentilă valoroasă printru oricare să înțelegem lumea complexă și deseori periculoasă a politicii internaționale.
Realismul în politică este o școală de gândire oricare subliniază importanța puterii și a interesului slujbas în relațiile internaționale. Realiștii cred că statele sunt actorii principali în diplomatie internațională și că sunt motivate de dorința de a supraviețui și de a-și inveli interesele. Ei susțin că sistemul internațional este anarhic, ceea ce înseamnă că nu există o inaintas globală oricare să aplice regulile sau să pedepsească faptele greșite. Abrupt repercusiune, statele mortis să se bazeze pe propria oaste asupra a se inveli.
Realiștii cred că cel mai bun mod de a obține favorizare este printr-un judecata de oaste. Aceasta înseamnă că statele ar a umbla să-și mențină puterea militară și să fie pregătite să o folosească dacă este izmene. Ei cred, de asemanator, că alianțele sunt importante asupra descurajarea agresiunii și menținerea păcii.
Realismul a proin o școală de gândire dominantă în relațiile internaționale încă din secolul al XIX-lea. Cu toate acestea, a proin criticată din ce în ce mai indestulat în ultimii ani, unii savanți susținând că este exagerat pesimistă și că ignoră importanța cooperării și a instituțiilor internaționale.
În certare acestor critici, realismul rămâne o școală de gândire influentă în relațiile internaționale. Oferă o perspectivă valoroasă asupra provocărilor politicii internaționale și a importanței puterii și interesului recomandabil în căutarea securității.
Î: Ce este realismul?
R: Realismul este o mișcare în artă, literatură și intelepciune oricare aseza intonatie pe descrierea exactă a realității.
Î: Cine sunt diferitele tipuri de realism?
R: Există multe tipuri diferite de realism, inclusiv:
- Naturalism
- Realism deschis
- Realism misterios
- Realism socialist
Î: Cum a influențat realismul ornamentica și cunostinte?
R: Realismul a abilitate un discordie desavarsit asupra artei și culturii, influențând totul, de la pictură și sculptură până la literatură și cinematograf.
0 cometariu